Blog

1 decembrie a fost declarată zi naţională prin Legea nr. 10/1990, aprobată de Parlament la 31 iulie 1990 şi publicată în Monitorul Oficial la 1 august 1990.

Ziua Națională a României reprezintă un prilej de sărbătoare pentru toți românii, clipe în care sunt evidențiate unitatea națională, spiritul, reușitele și valorile românești. În fiecare an se celebrează în toată țara prin parade militare, festivități și diverse evenimente artistice, iar steagul național este arborat la toate instituțiile publice și în diverse alte locuri.

1 Decembrie, marchează un eveniment istoric foarte important, unirea Transilvaniei cu România (Regatul Unit), prin proclamația de la Alba Iulia, cunoscută ca Marea Unire. Aici, la 1 Decembrie 1918, a avut loc Adunarea Națională, alcătuită din 1228 de delegați ce reprezentau românii veniți din tot Ardealul și Banatul. Se estimează că au venit peste 100.000 de români ce doreau unitatea națională.

Atunci s-a format România Mare, românii profitând de momentul geo-politic prielnic care s-a creat la sfârșitul primului război mondial (1914-1918), prin destrămarea Imperiului Țarist și Imperiul Austro-Ungar.

1 decembrie nu a fost singura zi naţională

România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa parlamentului independenţa  României.

După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 24 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.