Blog

 

Redactor: Înainte de a veni la 1^st Criber ai mai avut ocazia să lucrezi cu fibra de sticlă?

Sorin Vasile: Da. Înainte de a mă angaja la compania 1^st Criber am lucrat la o firmă care realiza construcții de garduri din beton. Fiind pe partea de design trebuia să concepem diferite modele pentru clienții noștri. Atunci am avut primul contact cu fibra de sticlă, folosindu-ne de acest material compozit la fabricarea matrițelor. Desigur, ABC-ul l-am învățat mai târziu la Pângărați de la nenea Petrică și tanti Lenuța, de la ei am luat tot ce știu acum.

 

R: Cum ai ajuns să lucrezi la compania 1^st Criber?

S.V: Primul contact pe care l-am avut cu firma a fost unul destul de amuzant. Aveam o lucrare la Pângărați. Practic turnam stâlpii de beton pentru gardul dintre casa vecină și Criber Net. Automat eram nevoit să intru pe terenul firmei, motiv pentru care am fost imediat luat la întrebări de nenea Petrică, tatăl domnului Berbece, ce caut acolo și cine mi-a dat acceptul să calc proprietatea. Apoi, într-o altă după-amiază, m-am întâlnit cu domnul Berbece, care deja se gândise să mă ia în echipa lui. Mai venea pe terenul cu pricina și cosea trifoiul, hala albastră nu era încă ridicată. A fost un moment magic în care preț de câteva momente am avut aceeași viziune. Îmi aduc aminte și acum cât de pasionat îmi povestea despre planurile lui pentru firmă. Din 2-3 cuvinte îmi creionase proiectul pentru noua hală. Acela a fost momentul de cotitură al carierei mele, pentru că el nu știa, dar pe mine deja mă convinsese să vin să lucrez cu el. I-am spus atunci că voi veni la el și am venit. După ce am încheiat obligațiile contractuale la vechiul angajator am venit. Au trecut 11 ani și încă mai cred în viziunea domnului Berbece.

 

R: Care este cea mai frumoasă amintire pe care o ai din timpul petrecut până acum în compania noastră?

S.V: Nu aș putea să aleg un moment anume. Am foarte multe amintiri frumoase aici, defapt toate au fost așa. Chiar povesteam cu Mircea zilele trecute și îmi spunea cum mi-am făcut un renume că sunt un om al îndemânării. De ce spun asta? Pentru că el îmi arăta ce trebuie să facem ca să evoluăm, cum să ducem mai departe ceea ce știm, el îmi arăta calea și eu mă bucuram pentru orice lucru banal pe care îl învățam și îl realizam. Acum lucrăm la alt nivel și o parte dintre aceste lucruri s-au pierdut, nu mai experimentăm. Nu ar trebui să ne oprim, pentru că dacă ne oprim ne-o vor lua alții înainte.

 

R: Care consideri că este misunea ta în companie?

S.V: Misiunea mea aici este aceea pe care ar trebui să o aibă fiecare dintre noi: să nu las lucrurile la întâmplare, să ajut echipa să crească și să evoluăm împreună!

 

R: Spuneai că ești în firmă de 11 ani. Ce te-a motivat să rămâi?

S.V: De 11 ani, da! O cifră care pentru unii poate însemna mult, iar pentru alții puțin. Pe mine personal m-a motivat faptul că echipa este foarte tânără, ceea ce înseamnă că este flexibilă și nu îi lipsește elanul tineresc. Un alt motiv pentru care am rămas ar fi materialul compozit care pentru mine este de-a dreptul fascinant. Dacă este să vorbim despre istoria compozitului vom vedea că nu are foarte mare tradiție, cum are metalurgia de exemplu. Fibra de sticlă are doar 50-60 de ani și totuși face ca lucrurile să evolueze. În acest domeniu lucrurile se pot schimba de la an la an pentru că apar mereu materiale noi. Este un domeniu în care se lucrează permanent. Apoi, ar mai fi și faptul că eu sunt artist la bază, ceea ce contează foarte mult în această activitate. Dacă este să am un cuvânt de spus, aici este locul unde mi se permite și pot să îmi aduc contribuția cel mai mult.

 

R: Ce te animă zi de zi în acest domeniu?

S.V: La momentul actual, așa cum a fost de la început dealtfel, cel mai fascinant lucru la acest domeniu rămâne faptul că poți să faci absolut orice vrei cu acest material compozit. Dacă știi ce rezultat vrei să ai, atunci știi și cum să ajungi la final. Este imposibil să nu poți să obții produsul pe care l-ai proiectat în mintea ta. Consider că acesta este principalul lucru care mă însuflețește zi de zi.

 

R: Spune-mi cum îmbini cele două elemente: viața de familie și viața profesională?

S.V: Foarte frumos aș putea spune! Atât acasă, cât și la locul de muncă sunt acel gen de persoană care se lasă pe sine în plan secund. Așa văd eu lucrurile și nu cred că greșesc. La serviciu, pentru mine, este mai important să meargă legătura cu colegii. Mai întâi stabilim proiectele, vedem ce este de făcut, cum facem și abia apoi îmi pot vedea de treburile mele. Mi se pare esențial ca lucrurile să decurgă în acest mod.

 

R: Cu toții ne dorim să ne lăsăm amprenta pe unde trecem. Ce ți-ai dori să lași în urma ta?

S.V: Atât cât îmi permit cunoștințele, îmi doresc să îi pot învăța și pe cei de lângă mine ceea ce știu. Activăm într-un domeniu tehnic unde trebuie să ai capacitatea de a stăpâni materialul. Eu nu am venit aici învățat, nimeni nu vine la un loc de muncă învățat. Eu am învățat tot ce știu la 1^st Criber, chiar dacă mai avusesem contact cu fibra de sticlă înainte. De aceea îmi doresc să dau mai departe cunoștințele mele. Vorbesc acum mai ales pentru colegii din producție, oameni care lucrează și pun în operă. Dacă nu stăpânești lucrurile așa cum ar trebui, treaba nu mai merge. Însă dacă ești dispus să înveți și ajungi să le stăpânești cu măiestrie, atunci vei vedea că faci o mare meserie. Acest lucru este valabil în orice domeniu, pentru oricare dintre noi.

 

R: Ești unul dintre angajații cu cea mai mare experiență în firmă. Ce ai transmite colegilor mai noi, privitor la ce înseamnă să faci parte din echipa 1^st Criber?

S.V: Personal, cred că primul lucru pe care trebuie să îl ai în echipa 1^st Criber este curajul. În orice faci să nu îți fie teamă să aplici. Dacă ai ceva – un gând, un vis, orice – ai curajul să te ții de el, pune în aplicare!

De exemplu, pe mine mă marchează orice. Orice mică bucurie pentru mine este o mare bucurie. În final, fiecare dintre noi reprezintă o cărămidă pusă la piramidă. Toate lucrurile devin în cele din urmă mărețe. Asta înseamnă lucrul în echipă.

 

Interviu realizat de Cătălina Timofte, împreună cu Sorin Vasile – Designer industrial 1^st Criber